română

Variante

Etimologie

Din cucon, cu unele sensuri și din cucoană.

Pronunție

  • AFI: /ku.ko'ni/


Verb


Conjugarea verbului
cuconi
Infinitiv a cuconi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cuconesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cuconească
Participiu cuconit
Conjugare IV
  1. a se adresa cuiva cu termenul de „cucoană, cucoane”.
  2. (refl.) a-și da aere de cucoană (sau de boier); a se îngâmfa.


Traduceri

Referințe