Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
cucută
Cucută

română

Etimologie

Din latină *cucuta, variantă vulgară de la cicuta (la Pușcariu 427; Densusianu, Rom., XXXIX, 332; Candrea-Dens., 423; REW 1909; Rosetti, I, 59; DAR); aceeași alterare a vocalismului apare în albaneză kukutë (poate provine din română), provensală coucudo, dialectul din Saintoge coucu și dialectul din Berry cocue.

Pronunție

  • AFI: /ku'ku.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cucută
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cucută cucute
Articulat cucuta cucutele
Genitiv-Dativ cucutei cucutelor
Vocativ cucută cucutelor
  1. (bot.) (Conium maculatum) plantă erbacee otrăvitoare din familia umbeliferelor, cu miros caracteristic, cu frunze mari, flori albe și fructe brune-verzui, întrebuințată ca medicament; dudău, buciniș.

Sinonime

Cuvinte compuse

Expresii

  • (fam.) Doar n-am băut cucută (ca să...) = doar n-am înnebunit (ca să...)


Traduceri

Referințe