culisa

română

Etimologie

Din franceză coulisser.

Pronunție

• AFI: /ku.li'sa/

Verb

Conjugarea verbului culisa
Infinitiv	a culisa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	culisez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să culiseze
Participiu	culisat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a pune în mișcare, de obicei alternativă, o piesă mobilă de-a lungul unui canal făcut într-o bară dreaptă sau curbă. glisa.

   Ușa culisează.

Cuvinte derivate

• culisare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• caisul
• casiul
• clișau
• sculai
• sucăli

Referințe

• DEX '98 via DEX online