Etimologie

Din franceză damné < latină damnatus.

Pronunție

  • AFI: /damˈnat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
damnat
Singular Plural
Masculin damnat damnați
Feminin damnată damnate
Neutru damnat damnate
  1. (livr.; adesea substantivat) osândit la chinurile infernului.
  2. blestemat, reprobat, care și-a atras oprobriul opiniei publice, al societății.


Traduceri

Etimologie

Din damna.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru damna.

Anagrame

Referințe