(English)

Etimologie

Din greacă antică δηλητήριος (dēlētērios, "nociv, vătămător") < δηλητήρ (dēlētēr, "un distrugător") < δηλέομαι (dēleomai, "a vătăma, a distruge").

Pronunție

  • AFI: /ˌdɛlɪ'tɪəriəs/ (Anglia)
  • AFI: /ˌdɪlɪ'tɪəriəs/ (Anglia)
  • AFI: /ˌdɛlə'tɪriəs/ (SUA)


Adjectiv

deleterious (comp. more deleterious, sup. most deleterious)

  1. deleter, vătămător, nociv
    It had deleterious effects on his overall well-being.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe