desfăța

română

Etimologie

Din des- + a (în)făța.

Pronunție

• AFI: /des.fə'ʦa/

Verb

Conjugarea verbului desfăța
Infinitiv	a desfăța
Indicativ prezent pers. 1 sg.	desfăț
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să desfețe
Participiu	desfățat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a scoate fețele sau învelitorile de pânză de pe perne sau de pe plăpumi.
2. (v.tranz.) (reg.) a deschide, a întinde la vedere; a expune.

Cuvinte derivate

• desfățat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online