desfrâna

română

Etimologie

Din des- + a (în)frâna.

Pronunție

• AFI: /des.frɨˈna/

Verb

Conjugarea verbului (se) desfrâna
Infinitiv	a (se) desfrâna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) desfrânez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) desfrâneze
Participiu	desfrânat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (rar) a se deda destrăbălării, a duce o viață necumpătată, de plăceri ușoare.

Cuvinte derivate

• desfrânare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online