desfrânare
Etimologie
Din a (se) desfrâna.
Pronunție
- AFI: /des.frɨ'na.re/
Substantiv
Declinarea substantivului desfrânare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | desfrânare | desfrânări |
Articulat | desfrânarea | desfrânările |
Genitiv-Dativ | desfrânării | desfrânărilor |
Vocativ | desfrânare | desfrânărilor |
- faptul de a se desfrâna, de a fi desfrânat; destrăbălare, stricăciune, depravare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online