desigilare

română

Etimologie

Din a desigila.

Pronunție

• AFI: /de.si.ʤi'la.re/

Substantiv

Declinarea substantivului desigilare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	desigilare	desigilări
Articulat	desigilarea	desigilările
Genitiv-Dativ	desigilării	desigilărilor
Vocativ	desigilare	desigilărilor

1. acțiunea de a desigila și rezultatul ei; desfacere a unui sigiliu; despecetluire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• desăgirile

Referințe

• DEX '98 via DEX online