detașament

română

Etimologie

Din franceză détachement.

Pronunție

• AFI: /de.ta.ʃa'ment/

Substantiv

Declinarea substantivului detașament
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	detașament	detașamente
Articulat	detașamentul	detașamentele
Genitiv-Dativ	detașamentului	detașamentelor
Vocativ	detașamentule	detașamentelor

1. grup de subunități sau de unități militare reunite temporar sub o comandă unică pentru a îndeplini o misiune cu caracter independent.
2. echipă, grup.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online