română

Etimologie

Din franceză désintégrer.

Pronunție

  • AFI: /de.zin.te'gra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) dezintegra
Infinitiv a (se) dezintegra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) dezintegrez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) dezintegreze
Participiu dezintegrat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre nucleele atomice) a se transforma spontan în alte nuclee atomice; (impr.) a se dezagrega.
    A dezintegra un nucleu atomic.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe