dezagrega

română

Etimologie

După franceză désagréger.

Pronunție

• AFI: /de.za.gre'ga/

Verb

Conjugarea verbului (se) dezagrega
Infinitiv	a (se) dezagrega
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) dezagrege
Participiu	dezagregat
Conjugare	I

1. (v.refl.) (despre corpuri) a se desface în părțile constitutive.
2. (v.refl.) (despre nucleul atomic al unui element; impr.) a se dezintegra.
3. (v.refl.) (fig.) (despre o comunitate) a-și pierde cu totul coeziunea.

Cuvinte derivate

• dezagregabil
• dezagregare
• dezagregat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online