dictare

română

Etimologie

Din a dicta.

Pronunție

• AFI: /dik'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dictare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dictare	dictări
Articulat	dictarea	dictările
Genitiv-Dativ	dictării	dictărilor
Vocativ	dictare	dictărilor

1. acțiunea de a dicta și rezultatul ei.
2. lucrare școlară de control, care constă în reproducerea cât mai corectă în scris a unui text dictat.

Cuvinte derivate

• autodictare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cardite
• directa
• credita

Referințe

• DEX '98 via DEX online