din
 Vezi și : DIN, Din, dín, dìn, dîn, -din, dìŋ
|
|
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi |
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /din/
Prepoziție
- (introduce un atribut care arată locul unde se află ceva) în.
- Se privea în oglinda din perete.
- (introduce un complement care arată punctul de plecare al unei acțiuni) dinspre, despre, dintru, de la.
- Se-nalță abur moale din grădină.
- (cu sens partitiv) dintre.
- Aci vede omul adesea dealuri, din care unele sunt cu păduri și altele ochiuri limpede sămănate.
- (introduce un complement de cauză)
- M-au trimis... din greșeală.
- (introduce un complement de mod)
- A strigat și Sfînta Duminecă o dată din răsputeri.
- (introduce un complement instrumental) cu.
- A bătut din palme, făcând semn tarafurilor... să se oprească.
[...]
Traduceri
Traduceri
suedeză
(svenska)
Etimologie
Din suedeză veche þīn, care provine din limba nordică veche þínn < proto-germanică *þīnaz („al tău, a ta”).
Înrudit cu daneză din, engleză thy, faroeză tín, germană dein, limba gotică *𐌸𐌴𐌹𐌽𐍃 (*þeins), islandeză þinn, þín, neerlandeză dijn și norvegiană din.
Pronunție
Pronume
- (pron.pos.; precedat de art. „al”, „a”) tău, ta; (p.ext.) dumneavoastră
- Jag har din bok.
- (folosit pentru comparații între persoana căreia i se vorbește și un substantiv comun)
- Din jävla idiot!
Cuvinte apropiate
Vezi și
Etimologie
Din di.
Substantiv
- forma de nominativ hotărât singular pentru di.