dinsztel

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din dialectul bavarez tinst'n, dinstn < germană dünsten.

Pronunție

• AFI: /ˈdinstɛl/

Verb

dinsztel

1. a fierbe înăbușit (carne, etc.)

Sinonime

• párol

Cuvinte derivate

• dinsztelés
• dinsztelt