română

Etimologie

Din franceză diriger.

Pronunție

  • AFI: /di.ri'ʒa/


Verb


Conjugarea verbului
dirija
Infinitiv a dirija
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
dirijez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dirijeze
Participiu dirijat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a conduce, a îndruma o instituție, o organizație, o activitate etc.
  2. (v.tranz.) (spec.) a conduce o orchestră, un cor (în calitate de dirijor).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe