diseminare

română

Etimologie

După franceză dissémination.

Pronunție

• AFI: /di.se.mi'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului diseminare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	diseminare	diseminări
Articulat	diseminarea	diseminările
Genitiv-Dativ	diseminării	diseminărilor
Vocativ	diseminare	diseminărilor

1. împrăștiere, răspândire (în toate părțile).
2. (spec.) răspândire pe cale naturală a semințelor, fructelor, polenului etc. în momentul maturizării lor.
3. răspândire în organismul unei ființe a agenților unei boli.

Cuvinte derivate

• disemina
• nediseminare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• desemnării

Referințe

• DEX '98 via DEX online