Etimologie

Din franceză distinct < latină distinctus.

Pronunție

  • AFI: /disˈtinkt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
distinct
Singular Plural
Masculin distinct distincți
Feminin distinctă distincte
Neutru distinct distincte
  1. care se deosebește prin anumite trăsături proprii de alte lucruri de același fel sau asemănătoare; deosebit, diferit.
  2. (adesea adverbial) clar, evident, lămurit, deslușit.


Traduceri

Referințe