dotter
Vezi și : Dotter, døtter |
(svenska)
Etimologie
Din suedeză veche dōttir, care provine din limba nordică veche dóttir < proto-germanică *duhtēr („fiică”).
Înrudit cu daneză datter, engleză daughter, faroeză dóttir, germană Tochter, limba gotică 𐌳𐌰𐌿𐌷𐍄𐌰𐍂 (dauhtar), islandeză dóttir, neerlandeză dochter, norvegiană (bokmål) datter și norvegiană (nynorsk) dotter.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului dotter | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | dotter | dottern | döttrar | döttrarna |
Genitiv | dotters | dotterns | döttrars | döttrarnas |
- fiică
- Min dotter studerar på Chalmers.
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- dotterbarn
- dotterbolag
- dottercell
- dotterdotter
- dotterföretag
- dotterkärna
- dotterson
- dotterspråk
- dottersvulst
- dottertumör
- kusindotter
- sondotter
- styvdotter
- svärdotter