flicka
(svenska)
Etimologie
Atestat pentru prima dată 1591. Origine obscură.
Confer nor. flikkja ("femeie fără griji" sau "femeie iresponsabilă") și omonimul flikkja ("prostituată, târfă"); înrudite cu flikja/fleikja ("a se căsca, a sta larg deschis").
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului flicka | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | flicka | flickan | flickor | flickorna |
Genitiv | flickas | flickans | flickors | flickornas |
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse