română

Etimologie

Din turcă yedek.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
edec
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ edec edecuri
Articulat edecul edecurile
Genitiv-Dativ edecului edecurilor
Vocativ edecule edecurilor
  1. odgon lung cu care se lega de catarg sau de babalele din proră o ambarcație sau o navă pentru a fi remorcată de pe mal împotriva curentului unui curs de apă.
  2. lucru care se găsește de multă vreme într-o gospodărie; lucru necesar, (p.ext.) persoană (indispensabilă) care se găsește de multă vreme undeva.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A trage la edec = a remorca o ambarcație sau o navă de pe mal cu un odgon împotriva cursului apei
  • A fi la edecul cuiva = a depinde cu totul de cineva, a fi la remorca cuiva


Traduceri

Referințe