empireu

română

Etimologie

Din franceză empyrée, italiană empireo.

Pronunție

• AFI: /em.piˈrew/

Substantiv

Declinarea substantivului empireu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	empireu	invariabil
Articulat	empireul	invariabil
Genitiv-Dativ	empireului	invariabil
Vocativ	empireule	invariabil

1. (în mitologia greco-romană) partea cea mai de sus a bolții cerești, unde se credea că se află locașul zeilor; reședința zeilor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online