eocen
Etimologie
Din franceză éocène.
Pronunție
- AFI: /e.oˈʧen/
Substantiv
Declinarea substantivului eocen | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | eocen | eocene |
Articulat | eocenul | eocenele |
Genitiv-Dativ | eocenului | eocenelor |
Vocativ | eocenule | eocenelor |
- epocă geologică cuprinsă în prima parte a perioadei paleogene, caracterizată mai ales prin existența numuliților, lamelibranhiatelor, gasteropodelor, echinidelor și mamiferelor.
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
Declinarea adjectivului eocen | ||
Singular | Plural | |
Masculin | eocen | eoceni |
Feminin | eocenă | eocene |
Neutru | eocen | eocene |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online