Etimologie

Din franceză épibate, neogreacă επιβατισ (epibátis).

Pronunție

  • AFI: /e.pi'bat/


Substantiv


Declinarea substantivului
epibat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ epibat epibați
Articulat epibatul epibații
Genitiv-Dativ epibatului epibaților
Vocativ epibatule epibaților
  1. soldat care făcea parte din marina grecească.


Traduceri

Referințe