escroc

română

Etimologie

Din franceză escroc.

Pronunție

• AFI: /es'krok/

Substantiv

Declinarea substantivului escroc
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	escroc	escroci
Articulat	escrocul	escrocii
Genitiv-Dativ	escrocului	escrocilor
Vocativ	escrocule	escrocilor

1. persoană care înșală pe alții și își însușește, prin mijloace frauduloase bunuri străine; pungaș, șarlatan.

Cuvinte derivate

• escroacă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online