espalier

engleză

(English)

Etimologie

Împrumutat din franceză espalier, care provine din italiană spalliera < spalla („umăr”).

Pronunție

• (Anglia) AFI: /ɪˈspalɪə/, /ɛsˈpælɪeɪ/
• (SUA) AFI: /ɪˈspæljɚ/, /ɪˈspæljeɪ/

Substantiv

espalier, pl. espaliers

1. (agr.) spalier
2. (bot.) spalier

Verb

Conjugarea verbului to espalier
Infinitiv	to espalier
Prezent simplu pers. 3 sg.	espaliers
Trecut simplu	espaliered
Participiu trecut	espaliered
Participiu prezent	espaliering

1. (bot.) a forma o plantă ca spalier

Vezi și

• arborsculpture
• bonsai
• topiary

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din italiană spalliera < spalla („umăr; spate”).

Pronunție

• AFI: /ɛs.pa.lje/

Substantiv

espalier m., espaliers pl.

1. (agr.) spalier

   Un espalier chargé de fruits.

2. (p.ext.) spalier

   Des arbres en espalier.

3. (la gimnastică) spalier

Cuvinte derivate

• espalière

Cuvinte compuse

• contre-espalier

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

norvegiană

(norsk)

Etimologie

Împrumutat din franceză espalier, care provine din italiană spalliera < spalla („umăr”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului espalier
n.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	espalier	espaliert	espalier/espalierr	espalierne

1. (agr.) spalier

Referințe

• Wiktionary