excedent
română
Etimologie
Din franceză excédent < latină excedens, excedentis.
Pronunție
- AFI: /eks.ʧe'dent/
Substantiv
| Declinarea substantivului excedent | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | excedent | excedente |
| Articulat | excedentul | excedentele |
| Genitiv-Dativ | excedentului | excedentelor |
| Vocativ | excedentule | excedentelor |
- cantitate care depășește o anumită limită, care rămâne după satisfacerea tuturor necesităților; surplus, prisos.
- sumă, cantitate, valoare cu care încasările, veniturile sau resursele depășesc plățile, nevoile, cheltuielile sau consumul.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online