exonerare

română

Etimologie

Din a exonera.

Pronunție

• AFI: /eg.zo.neˈra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului exonerare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	exonerare	exonerări
Articulat	exonerarea	exonerările
Genitiv-Dativ	exonerării	exonerărilor
Vocativ	exonerare	exonerărilor

1. (rar) acțiunea de a exonera și rezultatul ei; eliberare de răspundere a unei persoane care nu-și execută obligația din cauze străine de voința sa.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online