expletiv

română

Etimologie

Din franceză explétif < latină expletivus.

Pronunție

• AFI: /eks.ple'tiv/

Adjectiv

Declinarea adjectivului expletiv
	Singular	Plural
Masculin	expletiv	expletivi
Feminin	expletivă	expletive
Neutru	expletiv	expletive

1. (despre cuvinte) care este de prisos din punctul de vedere al înțelegerii conținutului unui enunț.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online