Etimologie

Din a fârnâi.

Pronunție

  • AFI: /fɨr.nɨˈit/


Substantiv


Declinarea substantivului
fârnâit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fârnâit fârnâituri
Articulat fârnâitul fârnâiturile
Genitiv-Dativ fârnâitului fârnâiturilor
Vocativ fârnâitule fârnâiturilor
  1. faptul de a fârnâi.


Traduceri

Etimologie

Din a fârnâi.

Pronunție

  • AFI: /fɨr.nɨˈit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
fârnâit
Singular Plural
Masculin fârnâit fârnâiți
Feminin fârnâită fârnâite
Neutru fârnâit fârnâite
  1. (adesea substantivat) care vorbește pe nas; fonf, fonfăit, fornăit.
  2. care produce un zgomot caracteristic când respiră, din cauza nasului înfundat.


Traduceri

Anagrame

Referințe