fanfaroană

română

Etimologie

Din fanfaron.

Pronunție

• AFI: /fan.fa'ro̯a.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului fanfaroană
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fanfaroană	fanfaroane
Articulat	fanfaroana	fanfaroanele
Genitiv-Dativ	fanfaroanei	fanfaroanelor
Vocativ	fanfaroano	fanfaroanelor

1. persoană care se laudă pentru calități închipuite, care face caz de meritele acțiunilor sale; lăudăroasă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online