română

Etimologie

Din fanfaron.

Pronunție

  • AFI: /fan.fa'ro̯a.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fanfaroană
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fanfaroană fanfaroane
Articulat fanfaroana fanfaroanele
Genitiv-Dativ fanfaroanei fanfaroanelor
Vocativ fanfaroano fanfaroanelor
  1. persoană care se laudă pentru calități închipuite, care face caz de meritele acțiunilor sale; lăudăroasă.


Traduceri

Referințe