fanfaron

română

Etimologie

Din franceză fanfaron.

Pronunție

• AFI: /fan.fa'ron/

Substantiv

Declinarea substantivului fanfaron
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fanfaron	fanfaroni
Articulat	fanfaronul	fanfaronii
Genitiv-Dativ	fanfaronului	fanfaronilor
Vocativ	fanfaronule	fanfaronilor

1. persoană care se laudă pentru calități închipuite, care face caz de meritele acțiunilor sale; lăudăros.

Cuvinte derivate

• fanfaroană

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului fanfaron
	Singular	Plural
Masculin	fanfaron	fanfaroni
Feminin	fanfaroană	fanfaroane
Neutru	fanfaron	fanfaroane

1. care se laudă pentru calități închipuite, care face caz de meritele acțiunilor sale; lăudăros.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online