fecundație

română

Etimologie

Din franceză fécondation (după fecunda).

Pronunție

• AFI: /fe.kun'da.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului fecundație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fecundație	fecundații
Articulat	fecundația	fecundațiile
Genitiv-Dativ	fecundației	fecundațiilor
Vocativ	fecundație	fecundațiilor

1. (biol.) fenomen de unire a două celule sexuale de sex diferit, din care rezultă o singură celulă-ou, ce asigură un nou reprezentant al speciei; fecundare, fecundat.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fecundatei

Referințe

• DEX '98 via DEX online