flocăi

română

Etimologie

Din floc + sufixul -ăi.

Pronunție

• AFI: /flo.kə'i/

Verb

Conjugarea verbului flocăi
Infinitiv	a flocăi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	flocăiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să flocăiască
Participiu	flocăit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a smulge părul de pe animale vii; a jumuli penele, fulgii păsărilor vii; (fig.) a bate zdravăn, a părui.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• facilo
• focali

Referințe

• DEX '98 via DEX online