funigel
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /fu.ni'ʤel/
Substantiv
| Declinarea substantivului funigel | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | funigel | funigei |
| Articulat | funigelul | funigeii |
| Genitiv-Dativ | funigelului | funigeilor |
| Vocativ | funigelule | funigeilor |
- (de obicei la plural) fir al unui anumit soi de păianjeni mici, care se vede plutind în aer în zilele senine de toamnă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online