furnicătură
română
Etimologie
Din a furnica + sufixul -ătură.
Pronunție
- AFI: /fur.ni.kə'tu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului furnicătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | furnicătură | furnicături |
| Articulat | furnicătura | furnicăturile |
| Genitiv-Dativ | furnicăturii | furnicăturilor |
| Vocativ | furnicătură | furnicăturilor |
- senzație neplăcută de înțepături și de mâncărime de piele.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online