gârniță
Vezi și : garniță |
Variante
Etimologie
Din bulgară границa (granica). Confer sârbocroată granica.
Pronunție
- AFI: /'gɨr.ni.ʦə/
Substantiv
Declinarea substantivului gârniță | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | gârniță | gârnițe |
Articulat | gârnița | gârnițele |
Genitiv-Dativ | gârniței | gârnițelor |
Vocativ | gârniță | gârnițelor |
- (bot.) (Quercus frainetto) arbore înrudit cu stejarul, cu tulpina dreaptă, a cărei scoarță are la exterior un strat solzos, cu frunze mari, lungi, fără pețiol.
Cuvinte derivate
Vezi și
Traduceri
arbore
|
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online