gratina

română

Etimologie

Din franceză gratiner.

Pronunție

• AFI: /gra.ti'na/

Verb

Conjugarea verbului gratina
Infinitiv	a gratina
Indicativ prezent pers. 1 sg.	gratinez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să gratineze
Participiu	gratinat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a acoperi unele mâncăruri cu pesmet și a le da la cuptor.

Cuvinte derivate

• gratinare
• gratinat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• garanți
• giranta
• arginta

Referințe

• DEX '98 via DEX online