glăsui

română

Etimologie

Din glas + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /glə.su'i/

Verb

Conjugarea verbului glăsui
Infinitiv	a glăsui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	glăsuiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să glăsuiască
Participiu	glăsuit
Conjugare	IV

1. (v.intranz. și tranz.) (azi poetic și fig.) a vorbi, a spune.
2. (v.intranz.) (despre texte scrise; la pers. 3) a conține, a exprima.
3. (v.tranz.) (rar) a cânta, a intona.

Cuvinte derivate

• conglăsui
• glăsuire
• glăsuitor

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• glisau

Referințe

• DEX '98 via DEX online