română

Etimologie

Din gură + sufixul -ăi.

Pronunție

  • AFI: /gu.rə'i/


Verb


Conjugarea verbului
gurăi
Infinitiv a gurăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să gurăie
Participiu gurăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (rar; despre unele păsări) a scoate sunete caracteristice speciei.


Traduceri

Anagrame

Referințe