habitaclu
română
Etimologie
Din franceză habitacle.
Pronunție
- AFI: /ha.bi'ta.klu/
Substantiv
| Declinarea substantivului habitaclu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | habitaclu | habitacle |
| Articulat | habitaclul | habitaclele |
| Genitiv-Dativ | habitaclului | habitaclelor |
| Vocativ | habitaclule | habitaclurilor |
- locaș special al busolei pe o navă; suport nemagnetic al busolei marine.
- calotă de alamă care acoperă busola.
- spațiu amenajat într-un automobil, într-o aeronavă etc. (pentru echipaj, călători, poștă etc.).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online