Etimologie

Din franceză héliaste.

Pronunție

  • AFI: /he.li'ast/


Substantiv


Declinarea substantivului
heliast
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ heliast heliaști
Articulat heliastul heliaștii
Genitiv-Dativ heliastului heliaștilor
Vocativ heliastule heliaștilor
  1. membru al unui cunoscut tribunal din Atena, care-și ținea ședințele în aer liber la răsăritul soarelui.


Traduceri

Anagrame

Referințe