răsărit

română

Etimologie

Din a răsări.

Pronunție

• AFI: /rə.səˈrit/

Substantiv

Declinarea substantivului răsărit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răsărit	răsărituri
Articulat	răsăritul	răsăriturile
Genitiv-Dativ	răsăritului	răsăriturilor
Vocativ	răsăritule	răsăriturilor

1. faptul de a răsări.
2. trecere a unui astru la orizont; momentul apariției unui astru la orizont; (spec.) moment al zilei când răsare Soarele.
3. (fig.) începutul unei ere sau al unei vieți noi.
4. punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele; est.
5. țară, ținut așezat în direcția răsăritului față de un punct de reper dat; orient; (colectiv) popoarele dintr-un astfel de ținut sau dintr-o astfel de țară.

Cuvinte derivate

• răsăritean

Expresii

• Răsăritul și Apusul = lumea întreagă

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a răsări.

Adjectiv

Declinarea adjectivului răsărit
	Singular	Plural
Masculin	răsărit	răsăriți
Feminin	răsărită	răsărite
Neutru	răsărit	răsărite

1. (despre plante) care a ieșit din pământ; încolțit.
2. (despre copii) care s-a dezvoltat mai mult; mai mare (cu puțin) decât alți copii.
3. care depășește măsura comună, obișnuită; (fig.) mai deosebit, mai de seamă; valoros.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online