hipercorectitudine

română

Etimologie

Din hiper- + corectitudine.

Pronunție

• AFI: /hi.per.ko.rek.ti'tu.di.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului hipercorectitudine
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hipercorectitudine	hipercorectitudini
Articulat	hipercorectitudinea	hipercorectitudinile
Genitiv-Dativ	hipercorectitudinii	hipercorectitudinilor
Vocativ	hipercorectitudine	hipercorectitudinilor

1. (lingv.) greșeală de limbă care constă în folosirea de forme hipercorecte, datorită efortului conștient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online