hule

română

Etimologie

Din hulă.

Pronunție

• AFI: /ˈhu.le/

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru hulă.

---

daneză

(dansk)

Etimologie

Din nordică veche hola < holr.

Pronunție

• AFI: /huːlə/

Substantiv

Declinarea substantivului hule
c.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	hule	hulen	huler	hulerne
Genitiv	hules	hulens	hulers	hulernes

1. cavernă, grotă, peșteră
2. adăpost, vizuină, bârlog

Sinonime

• 1: grotte

Verb

hule

1. a săpa, a scobi

Referințe

• Wiktionary

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din limba nahuatl ulli.

Pronunție

• AFI: /'u.le/

Substantiv

hule m., hules pl.

1. cauciuc
2. (bot., în Mexic) arbore-de-cauciuc, hevea

Sinonime

• 1: caucho, goma
• 2: árbol del caucho, hevea, (reg.) sinringa

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary
• Wikcionario