română

Variante

Etimologie

Din a hurui.

Pronunție

  • AFI: /hu.ru'it/


Substantiv


Declinarea substantivului
huruit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ huruit huruite
Articulat huruitul huruitele
Genitiv-Dativ huruitului huruitelor
Vocativ huruitule huruitelor
  1. faptul de a (se) hurui; huruitură, huruială, hurduitură.


Traduceri

Etimologie

Din a hurui.

Pronunție

  • AFI: /hu.ru'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
huruit
Singular Plural
Masculin huruit huruiți
Feminin huruită huruite
Neutru huruit huruite
  1. (reg.) dărâmat, surpat.


Traduceri

Referințe