ibrișin

română

Variante

• ibrișim

Etimologie

Din turcă ibrișim.

Pronunție

• AFI: /i.bri'ʃin/

Substantiv

Declinarea substantivului ibrișin
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ibrișin	ibrișine
Articulat	ibrișinul	ibrișinele
Genitiv-Dativ	ibrișinului	ibrișinelor
Vocativ	ibrișinule	ibrișinelor

1. fir de ață albă sau colorată, răsucită, din bumbac sau din mătase, înfășurat pe un sul subțire de carton și întrebuințat la cusut, la brodat sau la împletit.
2. papiotă.

Expresii

• (reg.) A-i trage (cuiva) un ibrișin pe la nas = a ironiza

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online