imperfectiv
română
Etimologie
Din franceză imperfectif.
Pronunție
- AFI: /im.per.fek'tiv/
Adjectiv
- (despre aspectul verbelor; și substantivat, n.) care arată că acțiunea verbului este în desfășurare sau se repetă, fără să indice termenul sau rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online