inflexiune

română

Etimologie

Din franceză inflexion < latină inflexio, inflexionis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului inflexiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	inflexiune	inflexiuni
Articulat	inflexiunea	inflexiunile
Genitiv-Dativ	inflexiunii	inflexiunilor
Vocativ	inflexiune	inflexiunilor

1. schimbare a înălțimii unui sunet; schimbare a tonului, a accentului în vorbire sau în cânt; ușurința cuiva de a-și schimba tonul.

Cuvinte compuse

• punct de inflexiune

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online