ușurință
Etimologie
Pronunție
- AFI: /u.ʃu'rin.ʦə/
Substantiv
Declinarea substantivului ușurință | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | ușurință | ușurințe |
Articulat | ușurința | ușurințele |
Genitiv-Dativ | ușurinței | ușurințelor |
Vocativ | ușurință | ușurințelor |
- faptul de a fi ușor (de făcut); facilitate.
- (rar) înlesnire, avantaj, favoare.
- nesocotință, neseriozitate; superficialitate.
- (înv.) înviorare, întremare (a unui bolnav).
- (înv.) însușire a unui lucru lipsit de greutate.
Locuțiuni
- (loc.adv.) Cu (multă sau mare) ușurință =
- fără greutate, fără efort.
- cu indiferență, cu nepăsare; în mod superficial.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online